![]() |
Despre Rugăciune
Unindu-se moral în rugăciunea adevărată
cu Dumnezeu, omul nu se uneşte cu El doar pe sine însuşi, ci îi
uneşte cu El şi pe ceilalţi ; el devine un inel de legătură
între Dumnezeu şi creaţie, între lumea divină şi cea
naturală. Predându-se liber lui Dumnezeu, voinţă omenească
nu este mistuită de El, ci este asociată ei şi devine o forţă
nouă, divino-umană, în stare să facă lucrarea lui
Dumnezeu în lumea oamenilor. Prin aceasta, rugăciunea adevărată,
ca o legătură moral-harică cu Dumnezeu, se deosebeşte
de toate celelalte relaţii umane cu Divinitatea.
(Vladimir Soloviov) Nu este de ajuns să posedăm arta
rugăciunii ; trebuie să devenim rugăciune, rugăciune
întrupată. Nu este de ajuns consacrarea unui timp pentru rugăciune,
căci fiecare act, fiecare gest, chiar şi un surâs, trebuie să
devină un imn de adorare, o ofrandă, o rugăciune. Trebuie să
oferim nu ceea ce avem , ci ceea ce suntem.
(Paul Evdokimov) Dacă câţiva oameni se roagă,
dacă intră în starea de rugăciune <pură> şi
în mod aparent nefolositoare, ei transformă universul prin simpla
lor prezenţă, prin însăşi existenţa lor.
(Olivier Clement) Folosul rugăciunii stă în împlinirea
scopului ei, adică iertarea păcatelor şi mântuirea
sufletului, indiferent dacă o facem cu gura, prin cuvânt, cu mintea
sau cu inima. (pr. Paisie
Olaru) Din adâncuri strigat-am către Tine,
Doamne ! (Biblia) Trebuie să cerem de la Dumnezeu ceea ce
este de folos sufletului, nu ceea ce ne este de folos nouă. (Dicton patristic) Rugăciunea este singura ce ne poate înalţa
la cunoşterea lui Dumnezeu. (Sf.
Maxim Marturisitorul) Rugăciunea constituie o înălţare
a intelectului către Dumnezeu ; ea este o conversaţie a
intelectului cu Domnul. (Evagrie
din Pont) Rugăciunea este începutul cunoştinţei
nemateriale şi simple. (Evagrie
din Pont) Rugăciunea este alungarea întristării
şi a descurajării, (...) rodul bucuriei şi al mulţumirii. (Evagrie din Pont) Rugându-te, să nu dai vreun chip lui
Dumnezeu, în tine, nici să nu îngădui minţii tale să
se modeleze după vreo formă, ci apropie-te în chip
material ce Cel nematerial şi vei înţelege.
(Evagrie din Pont) Dacă, rugându-te, ai ajuns la o bucurie
mai presus de orice veselie, ai ajuns la adevărata rugăciune. (Sf. Nil Sinaitul) Înainte de a-ţi ridica mâinile către
cer, trebuie să-ţi ridici sufletul şi, înainte de a-ţi
ridica ochii, ridică-ţi gândul la Dumnezeu.
(Origen) Sufletul omului este un altar.
(Origen) Nu se poate ca Dumnezeu să nu asculte
rugile omului, dacă omul ascultă poruncile Domnului.
(Avva Isaia) Rugăciunea ta rămâne neauzită,
când o acoperă strigătul celui năpăstuit de tine.
(Sf. Ioan Gură de Aur) Ceea ce este respiraţia pentru viaţa
trupească, aceea este şi rugăciunea pentru viaţa
sufletească. (Isichie Sinaitul) Rugăciunea este bucurie sfântă, ce
atrage spre sine mintea (...) revărsând bucuria duhovnicescă
şi în trup. (Sf.
Grigorie Sinaitul) Când tu vorbeşti în ascuns cu tine însuţi,
cuvintele tale sunt cercetate în cer. De aceea şi răspunsurile
îţi vin de acolo. (Sf.
Vasile Cel Mare) Rugăciunea nu este urmarea meritelor
noastre, ci a îndurării lui Dumnezeu.
(Toma d'Aquino) Dacă te vei ruga pentru toţi, toţi
se vor ruga pentru tine. (Fer.
Augustin) Inima cea mai milostivă este aceea care
arde pentru toată făptura, pentru oameni, pentru păsări,
pentru demoni şi pentru toată zidirea.
(Sf. Isaac Sirul) Nici fecioare, nici femei măritate, nici
monah, nici mirean, ci o hotărâre dreaptă caută Dumnezeu.
Şi, primind-o ca pe însăşi fapta, trimite aceluia Duhul Sfânt
pentru a lucra împreună cu el, pentru a îndrepta viaţa tuturor
celor ce vor să se mântuiască. (Sf. Macarie) Este necesar să ne rugăm cu
evlavie, fiindcă noi singuri, fără ajutorul lui Dumnezeu,
nu avem puterea să învingem ispitele. (...) Rugăciunea este
lucrul cel mai simplu şi, în acelaşi timp, cel mai dificil.
(Sf. Ioan de Kronstadt) Ce să facă Dumnezeu cu mulţumirile
noastre, când cu faptele Îi arătăm doar nemulţumire ?
(Sf. Ioan de Kronstadt) Rugăciunea este o stare de permanentă
recunoştinţă. (Sf.
Ioan de Kronstadt) A-I mulţumi lui Dumnezeu când vântul
este prielnic pe mare nu este ceva deosebit ; a-I mulţumi însă
când este furtună, atunci se arată adevărata recunoştinţă.
(Sf. Ioan Gură de Aur) Să mulţumim în toate şi
pentru toate ! (Sf. Ioan
Gură de Aur) Omul care-I mulţumeşte lui Dumnezeu
pentru relele ce trec peste el, nu simte acele rele.
(Sf. Ioan Gură de Aur) Cel ce se sileşte să-I mulţumească
lui Dumnezeu pentru toate cele primite de la aproapele său, acela se
sileşte şi să iubească.
(Teofilact) A descrie frumuseţea omului înseamnă
a cânta cel mai frumos imn gloriei lui Dumnezeu. În om este cuprinsă
minunea : în gândire, atâta inteligenţă ; în inimă,
atâta iubire ; în viaţă, atâta voinţă.
(pr. Agatanghel Guţu) Cel care se roagă este cu adevărat
teolog. (Evagrie din Pont) Slava lui Dumnezeu este omul.
(Sf. Irineu) Unde se termină rugăciunea, începe
păcatul. (Sf. Efrem
Sirul) Fratele Laurenţiu era mai mult unit cu
Dumnezeu în cadrul activităţilor sale obişnuite, decât în
timpul serviciilor religioase. Este o mare iluzie - spunea el - să ne
imaginăm că timpul dedicat rugăciunii ar fi altfel decât
restul zilei. (pr.
Kallistos Ware) Rugăciunea este prezenţa lui
Dumnezeu în toţi şi în toate. (Sf.
Grigorie Sinaitul) Rugăciunea este, după fiinţa
ei, apropierea şi unirea omului cu Dumnezeu ; iar după lucrare,
rugăciunea este puterea susţinătoare a lumii, împăcarea
cu Dumnezeu (...) . (Sf. Ioan Scărarul) Liniştea este neîntreruptă închinare
lui Dumnezeu şi statornicie în faţa Lui.
(Sf. Ioan Scărarul) Cerul este, adesea, mai aproape de noi atunci când
ne aplecăm, decât atunci când ne îndreptăm în sus. (Sf. Grigorie de Nazianz) Numai Dumnezeu, cu nesfârşirea Lui,
poate ţine sufletul absorbit în contemplarea Lui, adică în
linişte, fără trecerea necesară de la un lucru mărginit
la altul. (pr. Dumitru Stăniloae) Rugăciunea îl eliberează pe om, îl
degajă de natura exterioară şi de sine însuşi. În
acest fel, ea ţine sufletul deschis către Dumnezeu ca Persoană.
Cel ce nu se roagă rămâne rob, închis în mecanismul complex
al naturii exterioare şi al înclinaţiilor patimilor sale, care
îl domină pe om mai mult decât o face natura. Rugăciunea
asigură libertatea (...). (pr.
Dumitru Stăniloae) Nimic nu mi se pare mai atrăgător
decât dialogul secret al sufletului cu el însuşi şi cu
Dumnezeu. (Sf. Grigorie de Nazianz) Aceasta este rugăciunea adevărată
: a tăcea şi a asculta vocea fără cuvinte a lui
Dumnezeu din adâncul inimii, a înceta să lucrezi de unul singur, a
pătrunde în lucrarea lui Dumnezeu.
(pr. Kallistos Ware) Doamne, fă din mine o unealtă a Păcii
Tale ! (Francisc din
Assisi) Ceea ce facem cu scopul de a mântui lumea
este o rugăciune. A face mereu bine înseamnă a te ruga
necontenit. (Catherine de
Sienne) Lucrul cel mai important în rugăciune
este de a sta în faţa lui Dumnezeu cu mintea coborâtă în inimă. (Sf. Teofan Zăvorâtul) Tu erai înlăuntrul meu, dar vai, eu însumi
eram înafara mea. (Fer.
Augustin) Rugăciunea este unitatea de măsură
a dragostei. (Fer.
Augustin) Rugăciunea este o iarbă de
vindecare şi de folos, dar, dacă nu ştim unde se cade s-o
punem, nu vindecă boala noastră.
(Sf. Ioan Gură de Aur) Rugăciunea este lucrarea credinţei,
arătarea celor nădăjduite, iubirea realizată, mişcarea
îngerească, puterea celor fără trupuri, descoperirea
inimii, nădejdea mântuirii, semnul sfinţirii, devenirea sfinţeniei,
cunoaşterea lui Dumnezeu, unirea Duhului Sfânt, bucuria lui Iisus,
veselia sufletului, mila lui Dumnezeu, semnul împăcării,
pecetea lui Hristos, steaua de dimineaţă a inimilor,
descoperirea lui Dumnezeu, izvorul tăcerii, pecetea lăcaşului
îngeresc. (Sf. Grigorie
Sinaitul) Rugăciunea este unitatea de măsură
a dragostei. (Fer.
Augustin) Când vă rugaţi, nu spuneţi
multe, ca păgânii (...) Ştie Tatăl vostru de ce aveţi
nevoie mai înainte ca să cereţi voi.
(Biblia) Mântuirea şi rugăciunea nu stau în
vorbe. (Biblia) Rugaţi-vă neîncetat ! (Biblia)
|
Rugăciunile începătoare şi rugăciunile dimineţii
Slavă Ţie
Dumnezeul nostru, slavă Ţie.
Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei
Maicii Tale şi ale tuturor sfinţilor Tăi, miluieşte-ne pe
noi. Amin.
Slavă
Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.
Împărate
ceresc, Măngăietorule, Duhul adevărului,Care pretutindenea eşti
şi toate le plineşti, vistierul bunătăţilor şi Dătătorule
de viaţă, vino şi te sălăşluieşte întru noi
şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea
şi mântiueşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte
Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte,miluieste-ne pe noi (de
trei ori).
Slavă
Tatălui şi Fiului şi Sfăntului Duh.
Şi acum
şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Prea Sfântă
Treime, miluieşte-ne pre noi. Doamne, curăţeşte păcatele
noastre. Stăpăne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte,
cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte
(de trei ori), Slavă...Şi acum...
Tatăl
nostru, Care eşti in ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie
împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa
şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o
nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşalele noastre,
precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne
duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Că a
Ta este înpărăţia, puterta şi slava, a Tatălui şi
a Fiului şi a Sfăntului Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor. Amin.
Sculăndu-ne din somn, cădem către Tine, Bunule, şi strigare
îngerească strigăm Ţie, Puternice:Sfănt, Sfănt, Sfănt
eşti, Dumnezeule; pentru rugăciunile îngerilor Tăi, miluieşte-ne
pe noi.
Slavă....
Din pat
şi din somn m-ai ridicat, Doamne, mintea mea o luminează, inima şi
buzele mele le deschide, ca să Te laud pe Tine, Sfântă Treime: Sfănt,
Sfănt, Sfănt eşti, Dumnezeule; pentru rugăciunile tuturor
sfinţilor Tăi, miluieşte-ne pre noi. Şi acum....
Fără
de veste Judecătorul va veni şi faptele fiecăruia se vor
descoperi. Ci cu frică să strigăm în miezul nopţii: Sfănt,
Sfănt, Sfănt eşti, Dumnezeule; pentru Născăoarea de
Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Doamne miluieşte
(de 12 ori).
Din somn sculăndu-mă, mulţumescu-Ţi Ţie, Preasfăntă
Treime, ca pentru multă bunătatea Ta şi pentru îndelungă-răbdarea
Ta, nu Te-ai mâniat pe mine, leneşul şi păcătosul, nici nu
m-ai pierdut pentru fărădelegile mele,ci ai făcut iubire de
oameni după obicei; şi întru deznădăjduire zăcănd
eu, m-ai ridicat, ca să mănec şi să slăvesc purerea Ta.
Deci, acum luminează-mi ochii găndului, deschide-mi gura ca să mă
învăţ cuvintele Tale, să înţeleg poruncile Tale, să
fac voia Ta, să-Ţi cănt intru mărturisirea inimii şi să
laud preasfănt numele Tău, al Tatălui şi al Fiului şi
sl Sfăntului Duh,acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Slavă Ţie, Împărate, Dumnezeule atotputernice, Care cu purtarea
Ta de grijă cea dumnezeiască şi de oameni iubitoare m-ai
invrednicit pe mine, păcătosul şi nevrednicul, a mă scula din
somn şi a dobândi intrare în sfântă casa Ta. Prineşte, Doamne,
şi glasul rugăciunii mele, ca şi al sfintelor şi înţelegătoarelor
Tale puteri, şi binevoieşte ca, din inimă curată
şi cu duh de umilinţă, să Ţi se aducă
Ţie laudă din necuratele mele buze; ca şi eu să mă fac
părtaş fecioarelor celor înţelepte, cu luminată făclia
sufletului meu, şi şă Te slăvesc pe Tine,
Dumnezeu-Cuvântul
cel slăvit în Tatăl şi în Duhul Sfânt. Amin.
Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu.
Veniţi să
ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru
Dumnezeu.
Veniţi să
ne închinăm şi să cădem însuşi Hristos, Împăratul
şi Dumnezeul nostru (cu trei închinăciuni).
Psalmul 50
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală defărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc, şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, ca să fii îndreptăţit întru cuvintele Tale şi să biruieşti când vei judeca Tu. Că iată întru făfădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit;cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai arătat mie.Stropi-mă-vei cu isop, şi mă voi curăţi, spălam-mă-vei, şi mai vărtos de căt zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele cele smerite. Întoarce faţa Ta de către păcatele mele, şi toate fărădelegile mele, şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi duh drept înnoieşte întru cele din lăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta, şi Duhul Tău cel Sfănt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale, şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăvşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; Bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Domane, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.
Rugăciune
către sfântul înger, păzitorul vieţii
Îngerule cel sfânt al lui Hristos, către tine cad şi mă rog, păzitorul
meu cel sfânt,care eşti dat mie de la Sfântul Botez spre păzirea
sufletului şi a păcătosului meu trup. Iar eu, cu lenea mea şi
cu obiceiurile cele rele, am mâniat preacurată lumina ta şi te-am izgonit de la mine prin toate lucrurile cele de ruşine; cu minciunile, cu
clevetirile, cu pizma, cu osândirea, cu trufia,cu neplecarea, cu neiubirea de
fraţi şi cu ţinerea de minte a răului, cu iubirea de argint,
cu desfrânarea, cu mânia, cu scumpetea, cu mâncarea cea fărăde saţ,
cu beţia, cu multa vorbire, cu gândurile cele rele şi viclene,cu
obiceiurile cele rele şi cu aprinderea spre desfrânare,având o poftă
deosebită spre toată pofta trupească. O, reaua mea dorire, pe
care nici dobitoacele cele necuvântătoare nu o au! Dar cum vei putea să
cauţi spre mine sau să te apropii de mine, cel necurat ca un câine?
Sau cu ce ochi, îngerule al lui Hristos, vei căuta spre mine, cel ce
m-am încurcat aşa de rău în lucrurile cele întinate? Sau cum voi
putea sa-mi cer iertare pentru faptele mele cele amare şi viclene, în care
cad în toate zilele şi nopţile şi în tot ceasul? De aceea
cad înaintea Ta şi mă rog, păzitorul meu cel sfânt, milostiveşte-te
spre mine, păcătosul, şi-mi fii mie întrajutor şi
sprijinitor asupra pizmaşului meu cel rău, cu sfintele tale rugăciuni,
şi împărăţiei lui Dumnezeu mă fă părtaş
cu toţi sfinţii, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciune
către Preasfănta
Născătoare de Dumnezeu
Preasfântă Stăpâna mea, de Dumnezeu Născătoare, cu
sfintele şi preaputernicele tale rugăciuni, izgoneşte de la mine,
smeritul şi ticălosul robul tău, deznădăjduirea,
uitarea, necunoştinţa, nepurtarea de grijă şi toate găndurile
cele întimate, cele rele şi hulitoare de la ticăloasa mea inimă
şi de la întunecata mea minte. Şi stinge văpaia poftelor mele, că
sărac sunt şi ticălos. Şi mă izbăveşte de
multe rele şi aduceri aminte şi năravuri şi de toate faptele
cele rele mă slobozeste. Că binecuvăntată eşti de toate
neamurile, şi preasfinţitul tău nume se slăveşte în
vecii vecilor. Amin.
Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu,
cea purureafericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului
nostru. Ceea ce eşti mai cinstită de căt heruvimii şi mai mărită
fără de asemănare de că serafimii, care fără stricăciune
pe Dumnezeu Cuvântul ai născut,
pe tine cea cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Rugăciune
către Preasfănta Născătoare de Dumnezeu
Împărăteasa mea
preabună şi nădejdea mea, Năncătoare de Dumnezeu,
prinitoarea săraculor şi ajutătoarea străinilor, bucuria
celor mâhniţi, acoperurea celor necăjiţi, vezi nevoia mea, vezi
necazul meu, ajută-mă ca pe un neputincios, hrăneşte-mă
ca pe un străin. Necazul meu îl ştii; dezleagă-l precum vrei, că
n-am alt ajutor afară de tine, Maica lui Dumnezeu, ca să mă păzeşti
şi să mă acoperi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciune
la începutul lucrului
Doamne Iisuse Hristoase, Fiule Unule-Născut al Tatălui celui făra
de început, Tu eşti Cel ce prin gura proorocului Tău David ai zis: Ieşi-va
omul la lucul său şi la lucrarea sa până seara. Tu ai zis
pringura fericitului Pavel apostolul:cel ce nu vrea să lucreze, nici să
nu mănănce. Şi iarăşi Tu ai zis prin gura Ta: Fără
Mine nu puteţi face nimic. Doamne, Doamne, ascult din toată inima
dumnezeieştile Tale cuvinteşi cu umilinţă alerg la bunătatea
Ta: ajută-mi mie, cu darul Tău, să săvărşesc
lucrul ce încep acum: În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfăntului
Duh. Amin.
Rugăciune
după sfărşitul lucrului
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care ai nemăsurată milă,
nespusă şi neajunsă iubire de oameni, căzând acum către
a T a slavă, cu frică şi cu cutremur, aduc Ţie mulţumire
pentru binefacerile de care m-ai învrednicit pe mine,nevrednicul robul Tău.Te
slăvesc şi te laud şi Te laud şi te cânt ca pe un Domn, Stăpân
şi Făcător de bine; şi iarăşi căzândînaintea
Ta, îţi mulţumesc şi cu smerenie mă rog nemăsuratei
şi negrăitei Tale milostiviri ca şi de acum înainte sa-mi dăruieşti
faceri de bine, ca să sporesc în dragostea faţă de3 Tine şi
de aproapele meu. Izbăveşte-mă de tot răul şi necazul.
Dăruieşte-mi linişte. Şi măînvredniceşte în
toate zilele vieţii mele totdeauna mulţumire să-Ţi aduc
şi să grăiesc şi să cânt cele preabune Tatălui
şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor. Amin.
Rugăciunile
de la vremea mesei
Înainte de micul dejun şi de masa de prânz se spune Rugăciunea
Domnească (Tatăl Nostru)
După
micul dejun şi masa de prânz se spune rugăciunea:
Mulţumim Ţie, Hristoase Dumnezeul nostru, că ne-ai săturat
pe noi de bunătăţile Tale cele pămănteşti. Nu ne
lipsi nici de cereasca Ta împărăţie, ci, precum în mijlocul
ucenicilor Tăi ai venit, Mântuitorule, pace dându-le lor, vino şi la
noi şi ne măntuieşte. Amin.
Rugăciune
de pocăinţă
Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al
grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert
nu mi-l da mie.Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării
şi al dragostei, dăruieşte-l mie, slugii Tale. Aşa Doamne,
Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele
mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşzi
în vecii vecilor. Amin.
Altă
rugăciune de pocăinţă
Doamne Atotţiitorule, Dumnezeul părinţilor noştrii, al lui
Avraam, al lui Isac şi al lui Iacov şi al seminţiei lor celor
drepte, Celce ai făcut cerul şi pământul cu toată podoaba
lor, Care ai legat marea cu cuvântul poruncii Tale, Care ai încuiat adâncul
şi l-ai pecetluit cu numele Tău cel temut şi slăvit, înaintea
Căruia toate se tem şi tremură din pricina atotputerniciei Tale;
pentru că nimeni nu poate să stea înaintea strălucirii slavei
Tale şi nesuferită este mânia urgiei Tale asupra celor păcătoşi.
Nemăsurată şi neajunsă este şi mila făgăduinţei
Tale, căci Tu eşti Domnul cel Preaânalt, bun, îndelulg-răbdător
şimult-milostiv, Căruia îi pare rău de răutăţile
oamenilor.
Tu Doamne, după mulţimea bunătăţii Tale, ai făgăduit
pocăinţă şi iertare celor ce Ţi-au greşit
şi după mulţimea îndurărilor Tale ai hotărât
pocăinţă păcătoşilor, spre mântuire. Aşadar
Tu, Doamne, Dumnezeule celor drepţi, n -ai pus pocăinţă
pentru cei drepţi: pentru Avraam şi Isaac şi Iacov, care nu
Ţi-au greţit Ţie, ci ai pus pocăinţă mie, păcătosului,
pentru că am păcătuit mai mult de căt nisipul mării.
Multe sunt fărădelegile mele şi nu sunt vrednic a căuta
şi a privi la înălţimea cerului, din pricina mulţimii
nedreptăţilor mele. Străns sunt eu cu multe cătuşe, încât
nu pot să-mi ridic capul şi nu am nici loc de odihnă, pentru că
Te-am măniat şi rău am făcut am făcut înaintea Ta;
n-am împlinit voia Ta, nici am păzit poruncile Tale, ci foarte urâte am făcut,
înmulţindu-mi smintelile.
Dar acum îmi plec genunchii inimii,
rugând bunătatea Ta şi zicând:
Am păcătuit, Doamne, am păcătuit şi fărădelegile
mele eu le cunosc; însă tot eu cer, şi nici mă osândi la întuneruc
sub pământ, căci Tu eşti , Dumnezeule, Dumnezeul celor ce se pocăiesc.
Arată-Ţi peste mine bunătatea Ta, mântuieşte-mă pe
mine, nevrednicul, după mare mila Ta şi te voi preaslăvi în
toate zilele vieţii mele; căci pe Tine Te slăvesc toate puterile
cereşti şi a Ta este slava în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea
învăţăceilor
Dumnezeule Preasfinte, izvor de nemărginită înţelepciune şi
bunătate, făcător al tuturor celor văzute şi nevăzute,
ascultă rugăciunea noastră, ce înălţăm către
Tine cu multă umilinţă. Întăreşte, Bunule, pe cărmuitorii
bisericeşti şi lumeşti. Dă-le lor să cugete cele
bune şi folositoare pentru Biserică şi Ţara noastră. Apără-i
de duşmanii văzuţi şi nevăzuţi, ca să ne poată
îndrepta pe calea propăşirii, cu pace şi cu dragoste.
Iartă nouă umiliţilor, luminează-ne mintea ca să înţelegem
învăţăturile ce ni se dau şi întru toate şi de-a
pururea sa păzim poruncile Tale şi să facem voia Ta cea sfântă;
ca, astfel, să putem fi folositori nouă înşine, părinţilor,
fraţilor, surorilor şi poporului în mijlocul căruia trăim;
să aducem bucurie ţi mulţumită învăţătorilor
şi făcătorilor noştri de bine; şi să plinim toate
îndatoririle către ţară,către obşte, către
familie şi către aproapele nostru. Primeşte plecarea genunchilor
şi rugăciunea ce o facem, ca pe o tămâie binemirositoare înaintea
Ta.
Trimite harul Tău asupra noastră şi ne învredniceşte să
trecem cu bună rânduială vremea învăţăturii. Povăţuieşte-ne
să umblăm şi să lucrăm cu înţelepciune în tot
cursul vieţii noastre,ca de noi şi
prin noi să se slăvească Preasfănt numele Tău în veci
. Amin.
Rugăciune
la timp de boală
Sfăntă mare muceniţă a lui Hristos, Filotee, ne rugăm
ţie cu genunchii plecaţi şi cu lacrimi fierbinţi. Adu-ţi
aminte de neputinţa firii omeneşti, de la naştere, întocmai ca
mrejele păianjenului. Întru aceste mreji fiind căzuţi şi
noi,smeriţii, şi neputând scăpa de ele fără ajutorul
lui Dumnezeu, te rugăm să ne fii mijlocitoare către Dânsul. Că
El însuşi te-a preamărit şi te-a trimis în aceasră ţară,
ca s-o aperi şi s-o păzeşti de toate răutăţile.
Aşa, Sfântă,
mare muceniţă a lui Hristos,Filotee, milostiveşte-te spre
lacrimile bătrânilor, spre suspinele maicilor,spre cererile pruncilor
şi spre noi,care cădem cu genunchii plecaţi şi cerem, prin
rugăciunile tale cele sfinte,ajutor şi mântuire din supărările
ce ne cprind. Căci ştim , Sfântă muceniţă,că
pentru păcatele noastre pătimim acestea toate: boli, sărăcie,
prigoniri de la vrăşmaşi, neploaie la vreme şi alte asemenea
rele. Pentru acestea cădem la milostiovirea ta, ca să nu pătimească
şi cei nevinovaţi din pricina noastră. Fie-ţi milă
şi roagă-te lui Dumnezeu pentru noi, ca să strigăm ţie:
bucură-te fecioară, mare muceniţă Filotee. Amin.
Rugăciune
la necazuri şi supărări
Doamne,viforul necazurilor se ridică asupra mea şi ape intrat-au până
la sufletul meu, dar întru Tine îmi
este toată nădejdea mea. Tu cunoşti pricina răului ce mă
bântiue. La Tine perii capului meu sunt număraţi. La Tine, deci, scap
şi pe tine Te rog să depărtezi de la mine orice pierzător de
suflet şi să-mi ajuţi a birui toate ispitele ce mă învaluie,
că Tu esti întărirea, scăparea şi izbăvitorul meu,
Hristoase Dumnezeule, şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui
şi Fiului şi Sfântului Duh. Amin.
Rugăciune
pentru vrăşmaşi
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Cel unul născut din Tatăl,
mai înainte de veci, Care de bună voie ai primit moartea pe cruce pentru mîntuirea
neamului omenesc şi ca un mieluşel fără de glas împotriva
celui ce-l înjunghie, aşa nu Ţi-ai deschis gura;căci pe cruce
fiind rastignit între cei doi tâlhari şi batjocoririle de la cei
potrivnici primind, spre cer Ţi-ai ridicat
ochii şi cu bunătate Te-ai rugat: „Părinte,iartă-le
lor că nu ştiu ce fac”. Tu, Doamne, ne-ai învăţat să
nu stăm înpotriva celui rău şi ai zis: „De te va lovi cineva
peste obrazul cel drept, întoarce-i şi pe cel stîng”. Asemenea Tu ne-ai
poruncit zicând: „Iubişi pe vrăşmaşii voştrii,
binecuvântaţi pe cei ce vă blesteamă, faceţi bine celor ce
vă urăsc şi rugaţivă pentru cei ce vă vatămă
şi vă prigonesc, ca să fiţi fii ai Părintelui vostru
cel din cerurio, căci El răsare soarele Său peste cei buni şi
peste cei răi, şi plouă peste cei drepţi şi peste cei
nedrepţi”.
Tu Însuţi
întru tot bunule Împărate caută la mine nevrednicul
robul Tău, şi do-mi tărie, ca să nu mă mânii înpotriva
vrăşmaşului meu şi să nu-i întorc lui loviturile cu răzbunare,
căci „numai al Meu este a răzbuna”, grăieşte Domnul; iar
nouă, făpturilor celor după chipul şi asemănarea ta,
ne-ai poruncit Tu însuţi „ca să nu apună soarele peste mânia
voastră”, şi daruri la sfintele
Tale altare să nu aducem până nu ne vom înpăca cu cei
ce sunt în neânţelegeri cu noi!
Tu deci, Care
în luminoasa şi sfănta rugăciune „Tatăl nostru”, ne înveţi
să ne rugăm zicănd: „Şi ne iartă nouă greşalele
noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri”,
ajută-mi şi mie, Doamne, ca, potrivit cuvintelor Tale, să răsplătesc
cu bine celor ce mă urăsc, celor ce mă vatămă si celor
ce mă prigonesc.Da-le, Doamne, pacea Ta, luminează-le inima şi
le-o înmlădie, ca să-şi vadă greşalele şi să
se căiască de nedreptăţile lor!Ni-i lăsa pe ei Doamne,în
rătăcire şi în păcat! Trimite-le lor binecuvântarea Ta, ca
să se întoarcă şi să se măntuiască şi să
fie vii întru înpărăţia Ta!
Iară
mie, Stăpâne, dăruieşte-mi duhul curăţiei, al gîndului
smerit, al răbdării şi al dragostei, pentru ca în pace şi
cu bucurie pururea să grăiesc către Tine unele ca acestea: „
Iartă-ne nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm
greşiţilor noştri”. Amin.
Rugăciune
pentru împăcare
Doamne, miluieşte pe cei ce mă urăsc, se sfădesc cu mine
şi mă ocărăsc; asemenea şi pe cei ce mă grăiesc
de rău, ca nu cumva vreunul din ei să pătimească ceva rău
pentru mine, necuratul, nici în veacul de acum, nici în veacul ce va să
fie. Ci-i sfinţeşte pe dânşii cu mila Ta, şi-i acoperă
cu bunătatea Ta, Preabunule Stăpâne. Amin.
Ruciune
de mulţumire pentru binefacerile primite de la Dumnezeu
Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nosteu, Dumnezeule a toată
milostivirea, care ai nemăsurată milă, nespusă şi
neajunsă iubire de oameni, căzănd acum către a Ta slavă,
cu frică şi cu cutremur, aduc Ţie mulţumire pentru
binefacerile de care m-ai învrednicit pe mine nevrednicul robul Tău. Te slăvesc,
Te laud şi te cănt ca pe un Domn, Stăpân şi făcător
de bine. Şi iarăşi căzănd
înaintea Ta, îţi mulţumesc şi cu smeremie mă rog nemăsuratei
şi negrăitei Tale milostiviri, ca şi de acum înainte să-mi
dăruieşti faceri de bine, ca să sporesc în dragostea de Tine
şi de aproapele meu. Izbăveşte-mă de tot răul şi
necazul. Daruieşte-mi linişte şi mă învredniceşte ca
în
zilele vieţii mele totdeauna să-Ţi aduc şi să grăiesc
şi să cănt cele preabune Tatălui şi Fiului şi
Duhului Sfănt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea
soţilor unul pentru altul
Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce ne-ai învăţat
totdeauna să ne rugăm unul pentru altul, căci aşa vom împlini
legea Ta şi ne vom arăta vrednici de mila Ta, caută cu îndurare
şi păzeşte de duşmanii vazuţi şi nevăzuţi
pe soţul meu (soaţa mea), pe care mi l-ai dăruit a petrece împreună
până la moarte. Dăruieşte-i sănătate şi deplină
înţelepciune, ca să-si poată îndeplini datoriile după voia
şi poruncile Tale. Fereşte-l (o) de ispitele pe care n-ar fi în stare
să le poarte. Întăreşte-l (o) în dreapta credinţă
şi în dragoste desăvârşită,
ca să lucrăm împreună faptele bune şi să ne tocmim viaţa
după sfintele Tale aşezări şi porunci. Că a Ta este stăpânirea
şi puterea în veci. Amin.
Rugăciunile
părinţilor pentru copii
Doamne, Dumnezeul nostru, cela ce cu înţelepciunea Ta ai zidit pe om din
ţărână şi ai suflat în faţa lui suflare de viaţă
şi, binecuvântându-l ai zis: creşteţi şi vă înmulţiţi
şi umpleţi pămăntul; iar la Cana Galileii, prin Unul-Născut
Fiul Tău, ai binecuvântat nunta şi deci naşterea de fii, cu multă
umilinţă rog marea Ta bunătate, ca neîncetat să reverşi
harul Tău şi să Te milostiveşti asupra copiilor mei pe
care ai binevoit sa mi-i dăruieşti. Umple-i de înţelepciune
şi de pricepere. Apără-i de toate cursele vrăşmaşilor
văzuţi şi nevăzuţi. Porunceşte îngerilor Tăi
ca totdeauna să le fie călăuze şi povăţuitori spre
toate faptele cele bune, ca de-a pururea să Te poată lăuda şi
preamări în veci. Amin.
š |
† |
› |